Se spune ca fara cele 8 ore de somn pe noapte nu puteam face fata zilelor de munca. Este timpul necesar de care avem nevoie pentru ca organismul sa aiba acea pauza si fizica si psihica pentru a merge mai departe. Insa totul poate sa tina de un mit caci in trecut orele de somn nici macar nu erau consecutive.
In trecut oamenii dormeau in doua reprize de somn. 4 ore de la lasarea serii, cu pauza de 1-2 ore si o continuare de 4 ore de somn. De aceea se spune ca exista si un nivel crescut de populatie caci acea pauza intre orele de somn se dedicau in mare parte intimitatii in viata de cuplu. In 2001 istoricul Roger Ekirch a publicat o lucrare prin care dovedeste existenta acestui obicei in ceea ce priveste somnul. In secolul al XV-lea aceste reprize de somn erau un lucru normal ca si cand ar fi fost a doua natura. Iar acel timp de pauza era dedicat unor activitati la fel de obisnuite si in timpul zilei. Desi in marea majoritate se prefera compania partenerului nu erau excluse vizitele intre vecini si socializarea, rugaciunea de asemenea.
In jurul anului 1920 acest obicei a disparut insa. Acelais istoric pune totul pe seama schimbarilor ce s-au produs la nivel de societate, de la aparitia iluminatului public si pana la cafenelele sau barurile ce erau deschise multa vreme pe timp de noapte. In stransa legatura cu acest obicei se pare ca somnul pe timp de noapte s-a diminuat si se considera o pierdere de timp cand atat de multe activitati puteau sa faca parte din viata cetatenilor.
Desigur ca o data cu evolutia din toate punctele de vedere s-a constata si o schimbare in modul in care se dormea. De la industrializare spre exemplu cand oboseala si-a spus cuvantul somnul nu a mai fost fragmentat. Insa corelatia cu cazurile de persoane care se trezesc in mijlocul noptii se explica prin fiziologia umana normala.