24 iunie este ziua Ioanului de Vara sau Ziua Soarelui, denumiri variate insa toate cu referire la sarbatorirea Sfantului Ioan. Ca punct marcant pentru ziua solstitiului de vara exista numeroase versiuni despre modul de a celebra aceasta zi. Multe dintre ele pagane si care tin de magie, de vraja insa cu un farmec aparte.
Ca un reper din trecut aceasta zi de sarbatoare a insemnat mereu o clipa prielnica pentru a visa pe cel sortit. Cerul se deschide spun batranii si miturile legate de aceasta zi. Nu stim cum anume se intampla asta insa asa cum se crede si despre noaptea de Sfantul Andrei iarna limita dintre realitate si fictiune si partea nevazuta a vietii este una fragila si usor de patruns.
Din randurile celor care inca mai pastreaza traditia noptii de Sanziene, o alta denumire a acestei zile, se numara si turta sarata. Din turta sarata facuta de mainile fragile ale domnitelor nemaritate se mananca seara cu pofta si cum desigur se va simti nevoia acuta de a bea apa se crede ca trezitul in creierii noptii va fi un prilej numai bun pentru a-l vedea pe cel sortit in oglinda. Daca aceasta varianta este fata de efect unele domnisoare merg si mai departe si prefera sa faca sedinta de „spiritism”, invocand cerurile sa arate chipul celui sortit. In costumul Evei, cu lumanari in mana si privind din fata si din spate in oglinda se crede ca ar trebui sa aiba succes.
Dar poate cea mai populara optiune tine de visatul sortitului. Busuioc sub perna si tot felul de combinatii care chipurile sa invoce spiritele in a arata destinul amoros este ritualul unora care sa le ofere sanse. Nu stim cat de multumitor este; in zilele noastre totul se pastreaza doar la sate si in zone restranse de dragul reperelor trecutului.